| 11520 SW Allen Blvd, Beaverton, OR 97005 |
View Larger Map |
- Sun, Feb 12th @10:00am
Morning Service - Sun, Feb 19th @10:00am
Morning Service - Sun, Feb 26th @10:00am
Morning Service - Sun, Mar 04th @10:00am
Morning Service - Sun, Mar 11th @10:00am
Morning Service - Sun, Mar 18th @10:00am
Morning Service
download in Microsoft Word Format
MARTURISIREA DE CREDINTA
a BISERICII CRESTINE BAPTISTA ROMANE
din Beaverton Oregon
BIBLIA - CUVANTUL LUI DUMNEZEU
Noi credem si marturisim ca Sfintele Scripturi ale Vechiului si Noului testament sunt inspirate de Duhul Sfant. Vechiul si Noul testament constituie Cuvantul lui Dumnezeu scris, o revelatie dumnezeiasca catre neamul omenesc, izvorul fara gres al constiintei lui Dumnezeu.
Galateni 1.11: .. Evanghelia nu este de obarsie omeneasca ... ci descoperirea lui Christos.
2 Petru 1.12 gasim: nici o proorocie n-a fost adusa prin voia omului; ci oamenii au vorbit de la Dumnezeu, manati de Duhul Sfant.
2 timotei 3.16: toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu...
Ioan 10.35: Scriptura nu poate fi desfiintata.
Biblia, Cuvantul Domnului Dumnezeu scris prin inspiratia Duhului Sfant este singura regula si norma de credinciosie si purtare in viata aceasta.
Efeseni 1.13: ... dupa ce ati auzit Cuvantul adevarului (Evanghelia mantuirii voastre) ati crezut...
2 Timotei 1.13: Dreptarul invataturilor sanatoase tine-l cu credinta.
Romani 10.17: credinta vine in urma auzirii, iar auzirea vine prin Cuvantul lui Dumnezeu.
2 Timotei 3.16,17: toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu si de folos ca sa invete, sa mustre, sa indrepte, sa dea intelepciune in neprihanire, pentru ca omul lui Dumnezeu sa fie desavarsit si cu totul destoinic pentru orice lucrare buna.
Psalm 119.105: Cuvantul tau este o candela pentru picioarele mele.
Biblia, Sfanta Scriptura, este singura autoritate in materie de religie; ea este suficienta pentru invatatura omului. Astfel nu e nevoie de sprijinul traditiei.
Ioan 17.17: Cuvantul Tau este adevarul.
In Ioan 5.39, Domnul Isus spune: Cercetati Scripturile pentru... ca ele marturisesc despre Mine.
Ioan 20.31: Lucrurile acestea au fost scrise, pentru ca voi sa credeti ca Isus este Christosul si crezand sa aveti viata in Numele Lui.
DESPRE DUMNEZEU
Noi credem si marturisim ca este un singur Dumnezeu, Creatorul, Sustinatorul si Stapanitorul tuturor lucrurilor.
Geneza 1.1: La inceput Dumnezeu a creat cerurile si pamantul.
Efeseni 4.6: Este un singur Dumnezeu si Tata al tuturor, care lucreaza prin toti si care este prin toti.
Maleahi 2.10: N-avem toti un singur tata? Nu ne-a facut un singur Dumnezeu?
Iov 31.15: Oare nu ne-a intocmit acelasi Dumnezeu?
Romani 1.19,20: ce se poate cunoaste despre Dumnezeu, le este descoperit in ei, caci le-a fost aratat de Dumnezeu ... insusirile nevazute ale Lui, se vad lamurit, de la facerea lumii, cand te uiti cu bagare de seama la ele in lucrurile facute de El.
Romani 11.36: Din El, prin El si pentru El sunt toate lucrurile.
Fapte 17.24: Dumnezeu, care a facut lumea si tot ce este in ea, este Domnul cerului si al pamantului.
In Biblie descoperim pe Dumnezeu ca Tatal, Fiul si Duhul Sfant, cu desavarsire una si nedespartiti in fiinta lor.
2 Corinteni 13.14: Harul Domnului Isus Christos, si dragostea lui Dumnezeu si impartasirea Sfantului Duh ...
Matei 28.19: in Numele Tatalui, al Fiului si al Sfantului Duh.
1 Ioan 5.7: Caci trei sunt care marturisesc in cer: Tatal, Cuvantul si Duhul Sfant si acestia trei sunt una.
1. Dumnezeu Tatal.
Ioan 6.27: caci Tatal, adica insusi Dumnezeu.
Matei 6.9: Tatal nostru, care esti in ceruri ...
1 Petru 1.2: Dumnezeu Tatal ...
Matei 11.25: Tata, Doamne al cerului si al pamantului ...
Marcu 14.36: Ava, adica, tata ...
Luca 22.42: Tata, daca voiesti...
Luca 23.34: Tata, iarta-i...
Luca 23.45: Tata, in mainile tale imi incredintez duhul.
1 Corinteni 8.6: Dumnezeu, Tatal de la care vin toate lucrurile.
2. Dumnezeu Fiul, Isus Christos.
Matei 16.16: Tu esti Christosul, Fiul Dumnezeului Celui viu.
Luca 3.23: Fiul Celui Prea Inalt...
Fapte 8.37: Isus Christos este Fiul lui Dumnezeu...
2 Corinteni 1.19: Fiul lui Dumnezeu.
1 Ioan 3.32: Sa credem in Numele Fiului Sau Isus Christos
Ioan 1.14, 1: Cuvantul s-a facut trup... Cuvantul era Dumnezeu.
Romani 9.5: Christosul, care este mai pre sus de toate lucrurile, Dumnezeu binecuvantat...
Tit 1.3: ... porunca lui Dumnezeu, Mantuitorul nostru.
1 Ioan 5.20: Stim ca Fiul lui Dumnezeu a venit, si ne-a dat pricepere sa cunoastem pe Cel ce este adevarat. Si noi suntem in Cel ce este adevarat adica in Isus Christos, Fiul Lui. El este Dumnezeul adevarat si viata vesnica.
Iuda 25: singurului Dumnezeu, Mantuitorul nostru ,...
3. Dumnezeu Duhul Sfant
Isaia 48.16: Domnul Dumnezeu m-a trimis cu Duhul Sau.
1 Corinteni 2.10: Dumnezeu ni le-a descoperit prin Duhul Sau.
Ioan 15.26: Duhul adevarului care purcede de la Tatal.
Ioan 14.26: Duhul Sfant pe care-L va trimite Tatal.
Luca 11.13: Tatal vostru din ceruri va da Duhul Sfant celor ce i-L cer.
Fapte 5.32: Duhul Sfant, pe care L-a dat Dumnezeu, celor ce asculta de El.
DESPRE OM
Noi credem si marturisim ca omul este creat de Dumnezeu. ca trup, suflet si duh.
Genesa 1.27: Dumnezeu a facut pe om dupa chipul Sau, L-a facut dupa chipul lui Dumnezeu; parte barbateasca si parte femeiasca i-a facut.
Genesa 2.7: Domnul Dumnezeu a facut pe om din tarana pamantului, i-a suflat in nari suflare de viata si omul s-a facut astfel un suflet viu.
1 Tesaloniceni 5.23: duhul vostru, sufletul vostru si trupul vostru, sa fie pazite intregi, fara prihana la venirea Domnului nostru Isus Hristos.
Dumnezeu a facut pe om fara prihana, perfect dar nu desavarsit, cu vointa libera de a alege binele sau raul.
Genesa 1.31: Dumnezeu se uitase la tot ce facuse; si iata ca erau foarte bune.
Eclesiastul 7.29: Dumnezeu a facut pe oameni fara prihana.
Genesa 2.17: Poti sa mananci dupa placere din orice pom... dar din pomul cunostintei binelui si raului sa nu mananci.
Deuteronom 30.15: Iata iti pun azi inainte viata si binele, moartea si raul.
Prin caderea in pacat, omul a cazut sub blestem, si a devenit incapabil de a trai voia lui Dumnezeu. Prin nasterea fireasca, fiecare mosteneste samanta pacatului, inclinarea spre rau, firea pacatoasa.
Romani 5.12: Printr-un singur om a intrat pacatul in lume... toti au pacatuit.
Romani 5.19: prin neascultarea unui singur om, cei multi au fost facuti pacatosi.
Romani 7.18: Stiu ca nimic bun nu locuieste in mine, adica in firea mea pacatoasa, pentru ca, ce-i drept am vointa sa fac binele, dar n-am puterea sa-l fac.
Omul fiind fiinta libera e raspunzator inaintea lui Dumnezeu de toate faptele, vorbele si gandurile sale. toti oamenii trebuie sa moara, iar dupa moarte urmeaza judecata si rasplatirea vesnica.
Romani 14.12: Fiecare din noi are sa dea socoteala despre sine insusi lui Dumnezeu
Matei 12.36: Oamenii vor da socoteala de orice cuvant nefolositor, pe care-l vor fi rostit.
2 Corinteni 5.10: Caci toti trebuie sa ne infatisam inaintea scaunului de judecata a lui Christos, pentru ca fiecare sa-si primeasca rasplata dupa binele sau raul pe care-l va fi facut cand traia in trup.
DESPRE PACAT
Noi credem si marturisim ca omul, creat de Dumnezeu, dupa chipul si asemanarea Sa, pentru preamarirea Sa si o viata fericita in El, a fost ademenit de Satana, devenind neascultator de porunca lui Dumnezeu, si astfel a intrat pacatul si blestemul in lume.
Pacatul e lipsa de conformitate fata de legea morala a lui Dumnezeu fie intr-o actiune, dispozitie sau atitudine.
Romani 5.12: printr-un singur om a intrat pacatul in lume.
Romani 5.19: prin neascultarea unui singur om, cei multi au fost facuti pacatosi.
Universalitatea pacatului: toti oamenii sunt pacatosi:
Romani 3.23: toti au pacatuit si sunt lipsiti de slava lui Dumnezeu.
1 Imparati 8.40: caci nu este nici un om care sa nu pacatuiasca.
Iacov 4.17: Cine stie sa faca binele si nu-l face savarseste un pacat.
Consecinta pacatului este moartea spirituala:
Genesa 2.17: sa nu mananci, caci in ziua in care vei manca vei muri negresit.
Romani 6.23: plata pacatului este moartea.
Iacov 1.15: pacatul odata faptuit aduce moartea.
DESPRE MANTUIRE
Noi credem si marturisim ca mantuirea este scaparea omului de sub urmarile calcarii legilor divine. Ea are de-a face cu natura omului si cu faptele facute de el.
Omul nu se poate mantui pe sine. El nu se poate spala de pacatele sale, nu se poate dezvinovati si nici nu se poate ascunde de pedeapsa pentru pacat.
Ieremia 2.22: Chiar daca te-ai spala cu silitra, chiar daca ai da cu multa soda, nelegiuirea ta tot ar ramanea scrisa inaintea Mea, zice Domnul Dumnezeu
Romani 1.20: nu se pot dezvinovati.
Omul nu-si poate crea merite, prin fapte bune, ca sa-si acopere trecutul vinovat, si sa dobandeasca mantuirea.
Romani 3.20: nimeni nu va fi socotit neprihanit inaintea Lui prin faptele Legii.
Isaia 64.6: toate faptele noastre bune sunt ca o haina manjita....
Mantuirea e prin harul lui Dumnezeu. Mantuirea ni se da gratuit, fara sa o meritam. Faptele bune sunt roade ale mantuirii.
Tit 2.11: Harul lui Dumnezeu aduce mantuire.
Efeseni 2.8,9: Prin har ati fost mantuiti, nu prin fapte.
Tit 3.5: El ne-a mantuit nu pentru faptele facute de noi.
Mijlocul de mantuire este Domnul Isus, care a fost rastignit in locul nostru. Un alt mijloc (cruce, taine, sfinti) nu exista.
Fapte 4.12: In nimeni altul nu este mantuire, caci nu este sub cer nici un alt Nume, dat oamenilor in care trebuie sa fim mantuiti.
Efeseni 1.7: In El avem rascumpararea, prin sangele Lui, iertarea pacatelor, dupa bogatiile harului Sau.
Aceasta mantuire savarsita pe cruce, care se poate primi in mod gratuit, e pentru toti oamenii, indiferent de rasa, nationalitate sau clasa sociala.
1 Ioan 2.2: El este jertfa de ispasire pentru pacatele... intregii lumi.
Tit 2.11: Harul aduce mantuirea pentru toti oamenii.
1 Timotei 2.4: Dumnezeu voieste ca toti oamenii sa fie mantuiti.
Pentru ca omul pacatos sa se poata bucura de aceasta mantuire, el trebuie sa indeplineasca doua conditii: pocainta si credinta. Ele sunt intotdeauna nedespartite.
Pocainta inseamna recunoasterea pacatului, parerea de rau pentru el, parasirea lui si marturisirea pacatelor in fata Domnului, si intoarcerea la Dumnezeu. (Luca 15.11-24).
Credinta inseamna primirea de catre pacatos a harului divin pe care il ofera Dumnezeu in Christos, spre mantuire si viata vesnica.
Marcu 1.15: El zicea: “Pocaiti-va si credeti in Evanghelie”
Luca 13.3: Daca nu va pocaiti toti veti pieri.
Fapte 2.38: “Pocaiti-va”, le-a zis Petru “si fiecare din voi sa fie botezat ...”
Fapte 17.30: Dumnezeu ... porunceste acum tuturor oamenilor de pretutindeni sa se pocaiasca.
Efeseni 4.22-24: ...sa va dezbracati de omul cel vechi care se strica dupa poftele inselatoare; si sa va innoiti in duhul mintii voastre si sa va imbracati in omul cel nou facut dupa chipul lui Dumnezeu, de o neprihanire si sfintenie pe care o da adevarul.
Coloseni 3. 8-11: Dar acum lasati-va de toate aceste lucruri: de manie, de vrajmasie, de rautate, de clevetire, de vorbele rusinoase, care v-ar putea iesi din gura. Nu va mintiti unii pe altii, intrucat v-ati dezbracat de omul cel vechi cu faptele lui, si v-ati imbracat cu omul cel nou, care se innoieste spre cunostinta dupa chipul Celui ce l-a facut ...
Evrei 9. 14: sangele lui Christos... va va curati cugetul vostru de faptele moarte, ca sa slujiti Dumnezeului celui viu.
1 Ioan 1.9: Daca ne marturisim pacatele El este credincios si drept ca sa ne ierte pacatele si sa ne curateasca de orice nelegiuire.
Efeseni 4.25-32: ... lasati-va de minciuna: "Fiecare din voi sa spuna aproapelui sau adevarul"... Cine fura sa nu mai fure. Nici un cuvant stricat sa nu va iasa din gura; ci unul bun... Orice amaraciune, orice iutime, orice manie, orice strigare, orice clevetire si orice fel de rautate sa piara din mijlocul vostru. Dimpotriva, fiti buni unii cu altii, milosi, si iertati-va unul pe altul cum v-a iertat si Dumnezeu pe voi in Christos.
Toate aceste rele mici si mari, indiferent de evaluare, trebuie marturisite lui Dumnezeu in momentul cand apar: 1 Ioan 1.9: Daca ne marturisim pacatele, El este credincios si drept ca sa ne ierte pacatele si sa ne curateasca de orice nelegiuire.
Romani 12.1-3: Sa nu va potriviti chipului veacului acestuia, ci sa va prefaceti, prin innoirea mintii voastre, ca sa puteti deosebi bine voia lui Dumnezeu, cea buna placuta si desavarsita.
Efeseni 2.4-6: Dumnezeu,... macar ca eram morti in greselile noastre ne-a adus la viata impreuna cu Christos. El ne-a inviat impreuna si ne-a pus sa sedem in locurile ceresti, in Christos Isus.
Evrei 11.6: Si fara credinta este cu neputinta sa fim placuti Lui!
Galateni 5.6: Caci in Isus Christos, nici taierea imprejur, nici netaierea imprejur n-au vreun pret, ci credinta care lucreaza prin dragoste.
Romani 10.17: credinta vine in urma auzirii; iar auzirea vine prin Cuvantul lui Christos.
Romani 4.20-22: El (Avraam) nu s-a indoit de fagaduinta lui Dumnezeu, prin necredinta, ci, intarit prin credinta lui, a dat slava lui Dumnezeu, deplin incredintat ca El ce fagaduieste, poate sa indeplineasca.
NASTEREA DIN NOU
Noi credem si marturisim ca nasterea din nou este regenerarea vietii si o inzestrare cu o dispozitie si atitudine duhovniceasca, sfanta; ea cuprinde intreg caracterul, intelectul, sentimentul si vointa omului. Astfel fiecare pacatos, pentru a deveni un adevarat credincios, trebuie sa fie nascut din nou.
Ioan 3.3: daca un om nu se naste din nou nu poate vedea Imparatia lui Dumnezeu.
Ioan 3.7: trebuie sa va nasteti din nou.
Prin puterea sa proprie, omul nu se poate naste din nou, nu se poate schimba:
Ioan 15.5: Despartiti de Mine nu puteti face nimic
Ioan 1.12,13: ... tuturor ce L-au primit, adica celor ce cred in Numele Lui, le-a dat dreptul sa se faca copii ai lui Dumnezeu; nascuti nu din sange, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu.
Fara nasterea din nou, toate incercarile de a face fapte bune pe care sa le rasplateasca Dumnezeu in ziua judecatii, de a trai voia lui Dumnezeu, sunt falimentare, nu pot da nici un rezultat bun. Prin nasterea fireasca, noi mostenim o fire pacatoasa, care da roadele pacatului.
Matei 12.34: Cum ati putea sa spuneti lucruri bune, voi care sunteti rai.
Romani 8.7: (Firea pamanteasca) nu se supune Legii lui Dumnezeu, si nici nu poate sa se supuna.
Nasterea din nou e lucrarea divina pe care o face Dumnezeu in viata pacatosului pentru a corespunde vointei Sale. Pentru ca un pacatos sa fie nascut din nou, el trebuie sa se pocaiasca si sa creada, adica sa primeasca mantuirea prin har. Atunci Dumnezeu face lucrarea nasterii din nou prin Cuvantul Sau:
1 Petru 1.23: Ati fost nascut din nou ... prin Cuvantul lui Dumnezeu.
Iacov 1.18: El ... ne-a nascut .. prin Cuvantul adevarului.
Nasterea din nou nu e o imbunatatire a vietii, ci schimbarea radicala a vietii. Ea nu e schimbarea efectului, ci a cauzei determinate; nu e curatirea vietii exterioare, ci a vietii interioare.
2 Corinteni 5.17: Daca este cineva in Christos este o faptura noua; cele vechi s-au dus, iata ca toate lucrurile s-au facut noi.
Coloseni 3.9,10: ... va-ti dezbracat de omul cel vechi cu faptele lui si va-ti imbracat cu omul cel nou...
Nasterea din nou ne da calitatea de copii ai lui Dumnezeu, ea ne face partasi firii Dumnezeiesti, capabili de a trai voia lui Dumnezeu. Ea e doua natura in viata noastra. Firea veche e rastignita - pusa in imposibilitate de actiune - iar natura noua creste si aduce roada buna.
Ioan 3.6: Ce e nascut din carne este carne, si ce este nascut din duh este duh.
Galateni 5.22,23: Roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, indelunga rabdare, bunatatea, facerea de bine, credinciosia, blandeta, infranarea poftelor.
Prin nasterea din nou devenim mostenitori ai lui Dumnezeu. Dreptul de mostenire vesnica e pe baza infierii noastre de catre Dumnezeu. Numai cine e nascut din nou e copil al lui Dumnezeu si are drept la mostenirea vesnica.
Romani 8.17: Daca suntem copii, suntem si mostenitori ai lui Dumnezeu si impreuna mostenitori cu Christos.
DESPRE BISERICA
Noi credem si marturisim ca totalitatea credinciosilor, fara deosebire de rasa, nationalitate sau clasa sociala din toate timpurile formeaza Biserica lui Christos sau Biserica Universala. Aceasta Biserica nu e o organizatie pamanteasca, vizibila, ci e un organism viu, spiritual, al celor mantuiti, adica a celor care au crezut in Christos si au fost nascuti din nou
Fapte 2.38: Biserica Domnului pe care a castigat-o cu insusi sangele Sau.
Efeseni 1.22,23: Biserica care este trupul Lui.
Cuvantul biserica vine din limba greaca ekklesia si inseamna o adunare a celor chemati de acasa si de la afacerile lor ca sa se ocupe de chestiuni de interes public. In vorbirea curenta se intelege prin biserica un grup de persoane adunati cu un scop comun si sigur, pentru inchinaciune, slavirea lui Dumnezeu, zidire sufleteasca, cresterea lor in credinta, aprofundarea cuvantului lui Dumnezeu, cat si pentru predicarea Evangheliei celor nemantuiti. Acest grup este numit si biserica locala.
Fapte 8.1,3,4: In ziua aceea s-a pornit o mare prigonire impotriva Bisericii din Ierusalim. Saul de partea lui, facea prapad in Biserica. Cei ce se imprastiasera, mergeau... si propovaduiau Cuvantul.
Fapte 9.31: Biserica se bucura de pace, se intarea sufleteste, si umbla in frica Domnului; si, cu ajutorul Duhului Sfant se inmultea.
Fapte 11.22,26: Vestea despre cei ce au crezut in Antiohia a ajuns la urechile Bisericii din Ierusalim... Saul un an intreg, a luat parte la adunarile Bisericii. Pentru intaiasi data, ucenicilor li s-a dat numele de crestini in Antiohia.
Organizarea Bisericii
Conducerea directa a Bisericii o are Christos, prin Duhul Sfant. Nu recunoastem grade ierarhice. Cei ce primesc anumite insarcinari sunt slujitori ai Bisericii, nu stapani care sa dea porunci.
Coloseni 1.18: El (Christos) este capul trupului, al Bisericii.
Efeseni 5.23: Christos este Capul Bisericii.
1 Petru 5.3: Pastoriti turma lui Dumnezeu, care este sub paza voastra, nu de sila, ci de buna voie, dupa voia lui Dumnezeu; nu pentru un castig marsav, ci cu lepadare de sine. Nu ca si cum ati stapani, .. ci dandu-va pilda.
Dreptul de membru al Bisericii nu se mosteneste, ci se primeste in mod individual, prin nasterea din nou. Acceptarea in randurile membrilor unei biserici locale se face in mod voluntar si personal, in urma botezului pe baza marturisirii credintei personale in Domnul Isus ca Domn si Mantuitor personal.
Membrii bisericii sunt acceptati de biserica in urma botezului, transferului de la o alta biserica cu doctrina similara sau in urma deciziei bisericii la marturia personala ca solicitantul a fost botezat, si a fost membru sanatos, integru la o alta biserica anterior.
Membrii bisericii se numesc frati si surori fiind egali in drepturi si egali in indatoriri indiferent de nationalitate, rasa, clasa sociala sau pregatire educationala.
Romani 16.1: Va dau in grija pe Fivi, sora noastra ...
Romani 16.23: Va trimite... sanatate si fratele Cuart.
Biserica are menirea de a proslavi pe Dumnezeu, a da crestere spirituala fiecarui membru in parte, de a raspandi Evanghelia.
Efeseni 5.19: Vorbiti intre voi cu psalmi si aduceti din toata inima lauda Domnului.
Efeseni 4. 12: El a dat ... in vederea lucrarii de slujire, pentru zidirea trupului lui Christos.
Marcu 16.15: Duceti-va in toata lumea si propovaduiti Evanghelia.
Despre slujitorii bisericii
Pastori si prezbiteri
Titlul de pastor, episcop, priveghetor, prezbiter sunt date slujitorilor cu cea mai mare responsabilitate a bisericii cu scopul de supraveghere, pastorire si coordonare spirituala a bisericii. Pentru ca cineva sa poata fi in aceasta slujba trebuie sa indeplineasca calitatile din 1 Timotei 3.1-7 si Tit 1. 5-9.
Metoda alegerii este aratata prin cuvantul grec xeirotonia, care inseamna randuit sau votat cu ridicare de mana. Aceasta alegere se face de biserica adunata in acest scop.
Fapte 14.23: Au randuit presbiter in fiecare Biserica.
Diaconii
Diaconii sunt chemati la slujba de administrare a bunurilor spirituale si materiale ale bisericii. Ei au menirea sa cultive darnicia membrilor, sa inspire activitatile filantropice. Ei trebuie sa aiba calitatile aratate la 1 Timotei 3.8-13.
Insarcinarea pastorilor si diaconilor se face prin punerea mainilor, la un serviciu special destinat pentru aceasta.
Fapte 6.6; 13.3: Atunci, s-au rugat , si au pus mainile peste ei.
1 Timotei 4.14: ...punerea mainilor de catre ceata presbiterilor.
Preotia
In conformitate cu Noul Testament, preotia nu formeaza o clasa speciala, ci o calitate pe care o are fiecare credincios. Fiecare credincios e un preot. Fiecare credincios are dreptul a se apropia de Dumnezeu, prin Domnul Isus, fara alt mijlocitor. Fiecare are dreptul de a oferi jertfe duhovnicesti. Fiecare, in mod confidential, poate mijloci la Dumnezeu pentru cineva.
1 Petru 2.5: Voi... sunteti o preotie sfanta
1 Petru 2.9: Voi sunteti o preotie imparateasca.
Apocalipsa 1.6: A facut din noi ... preoti pentru Dumnezeu.
Disciplina
Noi credem si marturisim ca biserica este formata din oameni, care conlucreaza impreuna si cu Dumnezeu.
In viata de zi cu zi este posibil ca cineva sa se abata de la adevarul biblic prin atitudine, invatatura si fapte. Cei tari, cei duhovnicesti au datoria sa-l ridice pe cel cazut.
Galateni 6.1: Fratilor, daca un om ar cadea in vreo greseala, voi, cari sunteti duhovnicesti, sa-l ridicati cu duhul blandetei. Si ia seama la tine insuti, ca sa nu fii ispitit si tu.
Tit 3.10: Dupa intaia si a doua mustrare departeaza-te de cei ce aduc dezbinari.
Biserica are dreptul de a exercita disciplina asupra membrilor care s-au abatut de la invatatura crestina a Cuvantului lui Dumnezeu. Disciplina consta in mustrare, ridicarea drepturilor si excluderea din biserica. Re-primirea unui exclus se va face, la cerere si pe baza marturisirii.
Matei 18.15-17: Daca fratele tau a pacatuit impotriva ta, du-te si mustra-l intre tine si el singur. Daca te asculta, ai castigat pe fratele tau. Dar, daca nu te asculta, mai ia cu tine unul sau doi insi, pentru ca orice vorba sa fie sprijinita pe marturia a doi sau trei martori. Daca nu vrea sa asculte de ei spune-l bisericii; si daca nu vrea sa asculte nici de biserica, sa fie pentru tine ca un pagan si ca un vames.
Tit 3.10: Dupa intaia si a doua mustrare, departeaza-te de cei ce aduc dezbinari.
2 Tesaloniceni 3.6: In Numele Domnului nostru Isus Christos, va poruncim fratilor sa va departati de orice frate care traieste in neoranduiala.
1 Corinteni 5.11: ... sa nu aveti nici un fel de legaturi cu vreunul care, macar ca iti zice "frate" totusi este curvar, sau lacom de bani, sau inchinator la idoli, sau defaimator, sau betiv sau hraparet...
Oricare dintre slujitori poate fi supus la disciplina daca invinuirea este intemeiata:
1 Timotei 5.19: impotriva unui presbiter sa nu primesti invinuire decat din gura a doi sau trei martori.
Tentatia umana este pentru punere rapida sub disciplina. Important este ca sa se gaseasca metode sa fie ridicat cel cazut. Dupa epuizarea metodelor biblice, omul cazut poate fi pus sub disciplina, tot cu scop de ridicare.
Este important de remarcat ca inaintea lui Dumnezeu orice pacat, da, absolut orice pacat poate fi iertat, in urma marturisirii pacatului inaintea lui Dumnezeu. Gasim in 1 Ioan 1.9: Daca ne marturisim pacatele, El este credincios si drept, ca sa ne ierte pacatele si sa ne curateasca de orice nelegiuire.
Botezul
Cuvantul "botez" vine din greaca baptizo si inseamna cufundare, afundare. Botezul biblic are doua aspecte prezentate din doua puncte de vedere:
- al lui Dumnezeu: El, Domnul Isus va va boteza cu Duh Sfant si cu foc;
- din punct de vedere al omului: Cine va crede si se va boteza va fi mantuit.
Botezul este simbolul inmormantarii omului vechi, si a invierii omului nou, a firii noi, pentru o alta viata.
Botezul nu are calitatea de a curati pacatele; curatirea pacatelor o face numai sangele Domnului Isus. Botezul e marturia publica a individului ca a primit aceasta curatire.
Botezul se face pe baza marturiei personale si la porunca lui Dumnezeu in Numele tatalui al Fiului si al Duhului Sfant.
Matei 28.19-20: Duceti-va si faceti ucenici din toate neamurile, botezandu-i in Numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh.
Romani 10.9: Daca marturisesti deci cu gura ta pe Isus ca Domn, si daca crezi in inima ta ca Dumnezeu l-a inviat din morti, vei fi mantuit.
1 Petru 3.21 ... botezul... este marturia unui cuget curat inaintea lui Dumnezeu.
Matei 3.11: El va va boteza cu Duhul Sfant si cu foc.
1 Corinteni 12.13: noi toti am fost botezati de un singur Duh ...
Coloseni 2.11-12 fiind ingropati impreuna cu El, prin botez, si inviati in El si impreuna cu El..
Romani 6.3,4: toti cati am fost botezati in Isus Christos am fost botezati in moartea Lui, am fost ingropati impreuna cu El, pentru ca dupa cum Christos a inviat din morti, tot asa si noi sa traim o viata noua.
Marcu 16.16: Cine va crede si se va boteza va fi mantuit.
Matei 10.32: oricine Ma va marturisi inaintea oamenilor, il voi marturisi si Eu inaintea Tatalui Meu care este in ceruri.
Matei 3.16: De indata ce a fost botezat, Isus a iesit afara din apa. Si in clipa aceea cerurile s-au deschis, si au vazut pe Duhul lui Dumnezeu pogorandu-se in chip de porumbel si venind peste El.
Fapte 2.41: Cei ce au primit propovaduirea au fost botezati; si in ziua aceea, la numarul ucenicilor s-au adaus aproape trei mii de suflete.
Cina Domnului
Domnul Isus inainte de moartea Sa, a aratat ucenicilor, felul cum trebuie sa fie amintita de-a lungul veacurilor moartea si inviere Sa. Inainte de patimile Sale, Domnul Isus a tinut sa manance Pastele cu ucenicii, dupa randuiala evreiasca si sa instituie Cina Domnului.
Matei 26.26-29: Pe cand mancau ei, (Pastele) Isus a luat o paine; si dupa ce a binecuvantat, a frant-o, si a dat-o ucenicilor zicand: "Luati mancati; acesta este trupul Meu." Apoi a luat un pahar, si dupa ce a multamit lui Dumnezeu, li l-a dat, zicand: "Beti toti din el; caci acesta este sangele Meu, sangele legamantului celui nou, care se varsa pentru multi, spre iertarea pacatelor. Va spun ca, de-acum incolo nu voi bea din acest rod al vitei, pana in ziua cand il voi bea cu voi nou in imparatia tatalui Meu".
In acelasi mod, cum a instituit-o Domnul Isus, Cina Domnului se practica in Biserica Lui.
1 Corinteni 11.25 ne spune: Pentru ca ori de cate ori mancati din painea aceasta si beti din paharul acesta, vestiti moartea Domnului pana va veni El.
Nu este o regula biblica la ce interval de timp se poate lua Cina. Nu este important intervalul. Este important sa fie luata. La cina pot participa numai membrii Bisericii, nu numai locale ci si membrii Bisericii universale a lui Christos.
Oricine se apropie de Cina conform Bibliei sa se cerceteze personal si apoi sa ia Cina nu sa n-o ia.
1 Corinteni 11.28 spune: Fiecare sa se cerceteze dar pe sine insusi, si asa sa manance din paine aceasta si sa bea din paharul acesta.
In acest sens trebuie subliniat ca atunci cand se oficiaza serviciul de Cina Domnului, crestinul da o importanta deosebita cercetarii personale.
Inainte, in ziua respectiva, in timpul serviciului de Cina, trebuie sa ne cercetam, sa ne pocaim, sa ne marturisim pacatele inaintea lui Dumnezeu si apoi sa ne impartasim din paine si rodul vitei.
ZIUA DOMNULUI
Noi credem si marturisim ca Domnul Dumnezeu a facut cerurile si pamantul in sase zile, si a declarat ziua a saptea ca zi de odihna. Poporul Israel conform Legii, data prin Moise, de-a lungul veacurilor a sarbatorit ziua de odihna, sambata.
Conform celor scrise in Biblie, despre atitudinea Bisericii fata de ziua de odihna, gasim ca Biserica in amintirea invierii Domnului Isus si a Pogorarii Duhului Sfant, care s-au petrecut in ziua dintai a saptamanii, a sarbatorit ziua dintai a saptamanii, ca zi de odihna.
Marcu 16.9: Isus, dupa ce a inviat in dimineata zilei dintai a saptamanii ...
Fapte 20.7: In ziua dintai a saptamanii eram adunati laolalta ca sa frangem painea.
1 Corinteni 16.2: In ziua dintai a saptamanii, fiecare din voi sa puna deoparte.
Ziua dintai a saptamanii, duminica, este considerata Ziua Domnului, si trebuie folosita ca o zi deosebita de inchinaciune, in biserica si acasa, o zi de odihna pentru trup, o zi dedicata in mod special Domnului.
Toate zilele sunt ale Domnului, dar ziua dintai are o semnificatie aparte pentru noi, inaintea Domnului.
RUGACIUNEA SI POSTUL
Noi credem si marturisim ca rugaciunea e starea de partasie intima a omului cu Dumnezeu. Cum fiecare om este diferit, rugaciunea fiecarui om este diferita. Fiecare om simte intr-un mod aparte si personal intimitatea sa cu Dumnezeu. Domnul Isus a invatat pe ucenici cum trebuie sa se roage, dandu-le exemple de rugaciune. Semnificativa in acest sens este rugaciunea Tatal Nostru. Aceasta este un model. Rugaciunea omului trebuie sa fie strict direct si personala, aducand inaintea Domnului, starea reala in care se afla, pentru ca el cunoaste inlauntrul omului.
Pozitii luate in timpul rugaciunii:
In timpul rugaciunii, doua parti stau de vorba. La un capat este crestinul sau grupul de crestini, care se roaga. Duhul Sfant ne ajuta in slabiciunea noastra: ca sa stim cum trebuie sa ne rugam. La celalalt capat al firului este Dumnezeu Tatal. Este un singur Dumnezeu, si este un singur Mijlocitor intre Dumnezeu si oameni: Omul Isus Christos. (1 timotei 2.5)
E minunat! De fiecare data cand ne rugam suntem noi si Dumnezeu in trinitate. Avand aceasta imagine, este indicat pe cat posibil sa avem o pozitie demna pentru rugaciune, stand inaintea si de vorba cu Dumnezeirea in trinitate
Gasim, in Biblie prezentate mai multe pozitii luate, de oameni in timpul rugaciunii.
1. in genunchi:
Solomon ingenunchiase, cu mainile intinse spre cer. (1 Regi 8.54).
Ezra scrie: am cazut in genunchi, am intins mainile spre Domnul Dumnezeul meu si m-am rugat (Ezra 9.5)
Petru a ingenunchiat si s-a rugat (Faptele Apostolilor 9.40)
Am ingenunchiat pe mal si ne-am rugat (Fapte 21.5)
2. in picioare:
... cand stati in picioare de va rugati, sa iertati orice aveti impotriva cuiva (Marcu11.25)
3. aruncat cu fata la pamant:
Moise spune in Deuteronom 25, 26: M-am aruncat cu fata la pamant inaintea Domnului, m-am rugat Domnului.
Isus,... a cazut cu fata la pamant si s-a rugat (Matei 26.39)
4. stand jos:
Neemia scrie: Cand am auzit aceste lucruri, am sezut jos, am plans... m-am rugat inaintea Dumnezeului cerurilor (Neemia 1.5)
Psalmistul spune: Pe malurile raurilor Babilonului, sedeam jos si plangeam cand ne aduceam aminte de Sion si ziceam: Adu-ti aminte, Doamne. (Psalmul 137)
Rugaciunea este indreptata spre Dumnezeu Tatal. Cand proorocul Samuel a mers in casa lui Isai, sa unga imparat pe David Domnul a zis lui Samuel: Domnul nu se uita la ce se uita omul; omul se uita la ce izbeste ochii, dar Domnul se uita la inima. (1 Samuel 16.7). Rugaciunea este indreptata spre Dumnezeu, care se uita la inima. E importanta pozitia dar, mai importanta decat pozitia ramane sinceritatea inimii inaintea lui Dumnezeu.
Rugaciunea trebuie adresata Tatalui in Numele Domnului Isus. El fiind singurul Mijlocitor intre om si Dumnezeu:
Ioan 16.23: Orice veti cere de la tatal in Numele Meu va va da.
1 Timotei 2.5: este un singur Mijlocitor intre Dumnezeu si oameni: Omul Isus Christos.
Rugaciunea este absolut necesara vietii, si trebuie folosita nu numai la necaz dar si la bucurie, nu numai cerand dar in acelasi timp si multumind lui Dumnezeu pentru ceea ce cerem, si laudand pe Dumnezeu pentru ceea ce suntem, avem si vedem. Rugaciunea personala se poate face oriunde. Domnul nostru nu doarme, este gata sa ne asculte ori de cate ori strigam la El.
Un loc aparte in viata de rugaciune il are POSTUL. Semnificativ in acest sens este rugaciunea lui David din Psalmul 109, in versetul 24 spunand: Mi-au slabit genunchii de post,...
Ucenicii, in timp ce Domnul Isus a fost pe munte cu Petru si Ioan, au avut confruntarea vindecarii unui bolnav. La coborarea de pe munte le spune: acest soi de draci nu iese afara decat cu rugaciune si post.
Ana, o proorocita, o vaduva, care se pregatea si astepta venirea Domnului o gasim in Luca 2.37 ca zi si noapte slujea lui Dumnezeu cu post si rugaciune.
Postul este o abtinere de la orice satisfacere a trupului pe o perioada de timp, si apropierea in tot acest timp de Dumnezeu in rugaciune si meditatie.
Evanghelistii Matei si Luca ne dau un exemplu concret al postului: Domnul Isus dupa ce a fost botezat de Ioan, a plecat in pustie si a postit. Inainte de a-si incepe lucrarea misionara pe pamant Domnul Isus a postit timp de patruzeci de zile. N-a mancat nimic in zilele acelea; si dupa ce au trecut acele zile, a flamanzit. (Luca 4.2).
DESPRE SFINTENIE
Noi credem si marturisim ca sfintenia este lucrarea progresiva pe care o face Dumnezeu prin Duhul Sfant, in viata credinciosului, de separare de lume si dedicare numai pentru Dumnezeu. A fi sfant inseamna a fi pus deoparte pentru Dumnezeu.
1 Petru 1.16: Fiti sfinti caci Eu sunt sfant.
1 Petru 3.15: sfintiti in inimile voastre pe Christos ca Domn.
1 Tesaloniceni 4.3: Voia lui Dumnezeu este sfintirea voastra.
Despartirea de lume si punerea de-o parte pentru Dumnezeu, sfintirea, se face prin Cuvantul lui Dumnezeu si prin Duhul Sfant, care ne da putere a ne impotrivi ispitelor si a trai voia lui Dumnezeu:
Ioan 17.17: Sfinteste-i prin adevarul Tau: Cuvantul Tau este adevarul.
1 Petru 1.2: sfintirea lucrata de Duhul...
Sfintenia este podoaba Casei tale spune psalmistul in Psalmul 93.5. Intr-adevar, Domnul Isus, in prezentarea Bisericii in cer are ca prim etalon sfintirea. In Coloseni 1.22 gasim ca El, Domnul Isus, v-a impacat ... ca sa va faca sa va infatisati inaintea Lui sfinti, fara prihana si fara vina.
Sfintenia, neprihanirea si nevinovatia sunt realizate de Domnul Isus, din punct de vedere legal, inaintea lui Dumnezeu. Omul trebuie sa le accepte de fapt.
DESPRE CASATORIE
Noi credem si marturisim ca, in conformitate cu Scriptura, casatoria este oranduita de Dumnezeu.
Genesa 1.27,28: Domnul Dumnezeu a facut pe om... parte barbateasca si parte femeiasca i-a facut ... Dumnezeu i-a binecuvantat si le-a zis: "Cresteti, inmultiti-va, umpleti pamantul si stapaniti-l."
Casatoria este actul de buna voie prin care un barbat si o femeie consimt sa traiasca impreuna toata viata lor. Recasatorirea, conform Bibliei, se admite numai dupa moartea unuia din soti:
Romani7.2 femeia maritata este legata prin Lege de barbatul ei cata vreme traieste el; dar daca-i moare barbatul, este dezlegata de legea barbatului ei.
1 Corinteni 7.39: O femeie maritata este legata de lege cata vreme ii traieste barbatul; dar daca-i moare barbatul, este sloboda sa se marite cu cine vrea; numai in Domnul.
Intrucat casatoria e si o oranduiala cetateneasca, ea trebuie incheiata conform legilor de stat urmand binecuvantarea lui Dumnezeu in biserica. Casatoria nu trebuie desfacuta prin divort. Invatatura biblica este impotriva divortului:
Maleahi 2.16: Caci Eu urasc despartirea in casatorie - zice Domnul Dumnezeu.
Matei 19.6: Deci ce a impreunat Dumnezeu, omul sa nu desparta.
1 Corinteni 7.10: Celor casatoriti, le poruncesc nu eu, ci Domnul, ca nevasta sa nu se desparta de barbat.
DESPRE DARNICIE
Noi credem si marturisim ca, potrivit Scripturii membrii bisericii sunt datori in chip moral, sa contribuie din bunurile lor pamantesti, de buna voie si dupa putinta, la sustinerea cauzei Evangheliei. Biserica este fara profit financiar. Toate cheltuielile legate de personal, administratie, activitati se suporta in totalitate in urma donatiilor. Biserica este Templul lui Dumnezeu, este casa lui Dumnezeu. Exista un singur verset in Biblie care cere omului sa-L puna la incercare pe Dumnezeu. Este in ultima carte a Vechiului Testament, Maleahi:
Aduceti insa la casa vistieriei toate zeciuielile, ca sa fie hrana in Casa Mea; puneti-Ma astfel la incercare, zice Domnul ostirilor, si veti vedea daca nu va voi deschide zagazurile cerurilor, si voi turna peste voi belsug de binecuvantare. (Maleahi3.10).
Casa Mea, Casa Domnului, este Biserica Domnului, in care intra si membri din biserica locala. Contributia financiara o aducem in biserica locala in primul rand si apoi in biserica universala, si trebuie facute in Numele si pentru slava Domnului.
La nivel de darnicie este extrem de important a intelege ca noi suntem administratorii bunurilor care le avem. Noi avem totala responsabilitate a cheltuielilor ce le facem.
Biblia ne prezinta directii de suport financiar in lucrarea Domnului, si anume:
1. Sustinerea persoanelor care se afla in lucrarea Domnului:
Filipeni 4.16,18: Caci mi-ati trimis in Tesalonic odata chiar si de doua ori, ceva pentru nevoile mele. Am de toate si sunt in belsug. Sunt bogat de cand am primit ce mi-ati trimis.
1 Corinteni 9.14: Domnul a randuit ca cei ce propovaduiesc Evanghelia sa traiasca din Evanghelie.
Matei 10.10: vrednic este lucratorul de hrana lui.
Luca 10.7: vrednic este lucratorul de plata sa.
1 Tesaloniceni 5.12-13: Va rugam, fratilor, sa priviti bine pe cei ce se ostenesc intre voi, cari va carmuiesc in Domnul, si cari va sfatuiesc. Sa-i pretuiti foarte mult, in dragoste din pricina lucrarii lor.
2. Sustinerea cheltuielilor necesare pentru raspandirea Evangheliei:
Apostolul Ioan scrie in scrisoarea sa 3 Ioan 1.6,7: Vei face bine sa ingrijesti de calatoria lor, intr-un chip vrednic de Dumnezeu; caci ei au plecat pentru dragostea Numelui Lui.
2 Corinteni 9.11: orice darnicie, prin noi, va face sa se aduca multumire lui Dumnezeu.
Propovaduirea Cuvantului lui Dumnezeu fie prin viu grai, prin radio, televiziune, media digitala, in scris, este sustinuta prin darnicia crestinilor si are ca scop proslavirea lui Dumnezeu.
3. Ajutorarea saracilor, orfanilor si vaduvelor:
Romani 15.27: cei din Macedonia si Ahaia au avut bunatatea sa faca o strangere de ajutoare pentru saracii dintre sfintii care sunt in Ierusalim.
Deuteronom 4.29: orfanul si vaduva... sa manance si sa se sature pentru ca Domnul Dumnezeul tau sa te binecuvinteze.
4. Construirea de cladiri pentru biserici si intretinerea lor:
Exod 35.21: toti cei cu tragere de inima si bunavointa au venit si au adus prinos Domnului, pentru lucrarea cortului.
1 Cronici 29.1,9: ...lucrarea este insemnata, caci casa aceasta nu este pentru om ci pentru Domnul Dumnezeu. Poporul s-a bucurat de darurile de buna voie, caci le dadeau cu draga inima Domnului.
Crestinul da dupa cum a hotarat in inima, cu bucurie, ca pentru Domnul nu ca pentru oameni.
2 Corinteni 9.6-8: Sa stiti: cine seamana putin, putin va secera; iar cine seamana mult, mult va secera. Fiecare sa dea dupa cum a hotarat in inima lui: nu cu parere de rau sau de sila, caci pe "cine da cu bucurie il iubeste Dumnezeu". Si Dumnezeu poate sa va umple cu orice har, pentru ca avand totdeauna in toate lucrurile din destul, sa prisositi in orice lucrare buna.
MIJLOCITORUL NOSTRU IN FATA LUI DUMNEZEU
Noi credem si marturisim ca, Isus Christos este Mijlocitorul randuit in mod divin, intre Dumnezeu si om. Luand asupra Sa natura omeneasca, totusi fara pacat, El a suferit si a murit pe cruce pentru mantuirea pacatosilor. El a fost ingropat, a inviat a treia zi, si s-a inaltat la Tatal, la dreapta Caruia traieste pururea pentru ca sa mijloceasca pentru poporul Sau. El este singurul Mijlocitor, Profet, Preot si Imparat al Bisericii Sale.
1 Timotei 2.5: ... este un singur Mijlocitor intre Dumnezeu si oameni: Omul Isus Christos.
Evrei 9.15: ... El este Mijlocitorul, pentru ca prin moartea Lui sa capete vesnicia.
Evrei 12.24,7.25 ... Isus, Mijlocitorul, ... traieste pururea ca sa mijloceasca pentru ei..
1 Petru 3.22: Isus Christos sta la dreapta lui Dumnezeu ,..
Romani 8.34: Christos sta la dreapta lui Dumnezeu si mijloceste pentru noi.
PASTRAREA SFINTILOR IN HAR
Noi credem si marturisim ca, un credincios mantuit prin jertfa salvatoare a Domnului Isus Christos in urma pocaintei personale si a credintei, e pastrat in aceasta stare de har prin puterea lui Dumnezeu pana in clipa de necredinciosie (cand de buna voie paraseste aceasta pastrare). In aceste scop a daruit credinciosilor Duhul Sfant, sa-i mangaie, lumineze, calauzeasca si sa-i desavarseasca. Aceasta conlucrare intre Duhul Sfant si om se vede in toate laturile vietii. In ramanerea in har, se implineste vointa omului cu vointa divina, lupta lui, care e sprijinita de puterea lui Dumnezeu, pentru a birui ispitele si incercarile pacatului:
1 Petru 1.5: Voi sunteti paziti de puterea lui Dumnezeu prin credinta, spre mantuire..
1 Corinteni 10.13: Dumnezeu care este credincios, nu va ingadui sa fiti ispititi peste puterile voastre, ci impreuna cu ispita a pregatit si mijlocul de iesire din ea ca s-o puteti rabda.
Ioan 10.28: Eu le voi da viata vesnica, in veac nu vor pieri, si nimeni nu le va smulge din mana Mea.
Romani 8.26: Duhul ne ajuta in slabiciunea noastra.
BISERICA SI STATUL
Noi credem si marturisim ca, autoritatea statului este de la Dumnezeu, fiind imbracata cu putere pentru pastrarea dreptului, ordinii si pedepsirea raufacatorilor. Potrivit cu invatatura Cuvantului lui Dumnezeu suntem datori a ne supune legilor, a ne indeplini indatoririle cetatenesti, si a ne ruga pentru toate autoritatile statului.
Tit 3.1: Adu-le aminte sa fie supusi stapanirilor si dregatorilor, sa-i asculte si sa fie gata sa faca orice lucru bun.
Romani 13.1-7: Oricine sa fie supus stapanirilor celor mai inalte caci nu este stapanire care sa nu vina de la Dumnezeu. Si stapanirile care sunt au fost randuite de Dumnezeu... tot pentru aceasta sa platiti si birurile.
1 Petru 2.13,14: fiti supusi oricarei stapaniri omenesti si dregatorilor...
1 timotei 2.13: Va indemn sa faceti rugaciuni pentru toti oamenii... pentru cei ce sunt inaltati in dregatorii...
LUCRARILE VIETII DE APOI
1. Starea intermediara
(Starea sufletului intre moarte si judecata)
Noi credem si marturisim ca, la moartea fizica, trupul, care e din tarana (materie), e coborat in mormant, iar duhul (spiritul), care e de la Dumnezeu, se duce la cer. In acea lume sunt doua stari diferite si complet despartite: una de fericire, odihna si desfatare numita Rai, sanul lui Avram, casa din cer, etc, si alta de pedeapsa, de chin si de suferinta numita Iad, loc de chin, intunericul de afara, adancul, etc.
Dupa moarte, sufletele celor mantuiti si impacati cu Dumnezeu se duc in rai, iar ale celor nemantuiti se duc in iad. In ambele, aceste stari spirituale sunt pe deplin constiente si in asteptarea judecatii. Ele sunt fara trupuri.
a) Starea celor mantuiti:
Luca 16.22: Cu vremea saracul a murit; si a fost dus de ingeri in sanul lui Avram.
Luca 23.43: “Adevarat iti spun ca astazi vei fi cu mine in rai.”
2 Corinteni 5.1,7,8: Stim in adevar ca daca se desface casa pamanteasca a cortului nostru trupesc avem o cladire in cer de la Dumnezeu, o casa, care nu este facuta de mana, ci este vesnica... Pentru ca umblam prin credinta... suntem plini de incredere si ne place sa parasim trupul acesta, ca sa fim acasa la Domnul.
Apocalipsa 6.9,10: “...am vazut sub altar sufletele celor ce fusesera junghiati din pricina Cuvantului lui Dumnezeu si din pricina marturisirii pe care o tinusera. Ei strigau si ziceau: “Pana cand Stapane, tu care esti Sfant, drept si adevarat. zabovesti sa judeci... fiecaruia i s-a spus sa se mai odihneasca...”
Apocalipsa 7.9,14: “...m-am uitat si era o mare gloata pe care nu putea s-o numere nimeni... care statea in picioare... imbracati in haine albe ...Acestia vin din necazul cel mare; si si-au spalat hainele si le-au albit in sangele Mielului.”
b) Starea celor nemantuiti:
Luca 16.23: A murit si bogatul si l-au ingropat. Pe cand era el in locuinta mortilor, in chinuri, si-a ridicat ochii in sus, a vazut de departe pa Avraam, si pe Lazar in sanul lui.
2 Petru 2.9: ... Dumnezeu stie.... sa pastreze pe cei nelegiuiti ca sa fie pedepsiti in ziua judecatii. si vers. 4 Caci daca n-a crutat Dumnezeu pe ingerii care au pacatuit, ci i-a aruncat in adanc unde stau inconjurati de intuneric, legati cu lanturi si pastrati pentru judecata...
Matei 13. 49,50: vor desparti pe cei rai din mijlocul celor buni, si-i vor arunca in cuptorul aprins; acolo va fi plansul si scrasnirea dintilor.
2. Venirea Domnului.
Noi credem si marturisim ca, potrivit invataturii Noului Testament, Domnul nostru Isus Christos, care s-a inaltat la cer, va veni sa-si ridice Biserica, va veni cu slava si stralucire pentru a face judecata celor vii si a celor morti.
Ioan 14.3: Ma voi intoarce si va voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt eu sa fiti si voi.
1 Tesaloniceni 4.16: Caci insusi Domnul, cu un strigat, cu glasul unui arhanghel si cu trambita lui Dumnezeu se va pogori din cer... noi ce vii, care vom fi ramas vom fi rapiti toti impreuna cu ei in nori, ca sa intampinam pe Domnul in vazduh.
Matei 24.36: Despre ziua aceea si despre ceasul acela nu stie nimeni; nici ingerii din ceruri nici Fiul, ci numai Tatal.
3. Invierea mortilor.
Noi credem si marturisim ca, la venirea Domnului, mortii vor invia spre a se infatisa inaintea scaunului de judecata; trupurile inviate vor fi schimbate si ele in nemurire, vor fi asemenea trupului inviat al Mantuitorului. Cu acest trup se va mosteni vesnicia, cei mantuiti in fericire vesnica iar cei nemantuiti in pedeapsa vesnica.
Ioan 5.28,29: ...vine ceasul cand toti cei din morminte vor auzi glasul Lui, si vor iesi afara din ele. Cei ce au facut binele vor invia pentru viata; iar cei ce au facut raul vor invia pentru judecata.
Fapte 24.15: Va fi o inviere a celor drepti si a celor nedrepti.
1 Corinteni 15.42: asa este si invierea mortilor, trupul este semanat in putrezire si inviaza in neputrezire.
Apocalipsa 20.13: marea va da inapoi pe mortii care erau in ea; Moartea si Locuinta mortilor au dat inapoi pe mortii care erau in ele.
4. Judecata de apoi.
Noi credem si marturisim ca fiecare om va fi judecat in mod drept de Dumnezeu prin Domnul Isus Christos, pentru a primi rasplata sau pedeapsa, dupa felul sau de vietuire in viata de pe pamant.
Fapte 17.31,31: Dumnezeu ... a randuit o zi in care va judeca lumea dupa dreptate, prin Omul, pe care l-a randuit pentru aceasta, si despre care a dat tuturor oamenilor o dovada netagaduita prin faptul ca L-a inviat din morti.
2 Corinteni 5.10: Caci toti trebuie sa ne infatisam inaintea scaunului de judecata a lui Christos, pentru ca fiecare sa-si primeasca rasplata dupa binele sau raul, pe care-l va fi facut cand traia in trup.
Apocalipsa 20.12: si am vazut pe morti, mari si mici, stand in picioare inaintea scaunului de domnie. Niste carti au fost deschise si a fost deschisa o alta carte, care este cartea vietii. Si mortii au fost judecati dupa faptele lor, dupa cele ce erau scrise in cartile acelea.
5. Starea dupa judecata.
Noi credem si marturisim ca, dupa judecata, potrivit Noului testament, cei mantuiti vor mosteni viata de veci in fericirea cereasca, iar cei nemantuiti vor fi lepadati de la fata lui Dumnezeu in chinul vesnic spre pedeapsa vesnica. In aceste stari va fi fiinta intreaga; si trupul inviat, schimbat in nemurire si duhul.
a) Starea celor mantuiti
Matei 25.46: ..cei neprihaniti vor merge in viata vesnica.
Apocalipsa 21.3,4: Iata cortul lui Dumnezeu cu oamenii. El va locui cu ei, si ei vor fi poporul Lui, si Dumnezeu insusi va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor. El va sterge orice lacrima din ochii lor. Si moartea nu va fi. Nu va mai fi nici tanguire, nici tipat, nici durere, pentru ca lucrurile dintai au trecut.
Apocalipsa 22.3-5: Scaunul de domnie al lui Dumnezeu si al Mielului vor fi in ea. Robii Lui ii vor sluji. Ei vor vedea fata Lui si Numele Lui va fi pe fruntile lor. Acolo nu va fi nici noapte, si nu vor mai avea trebuinta nici de lampa, nici de lumina soarelui, pentru ca Domnul Dumnezeu ii va lumina, si vor imparati in vecii vecilor.
Matei 25.34: Veniti binecuvantatii Tatalui de mosteniti Imparatia care v-a fost pregatita de la intemeierea lumii.
b) Starea celor nemantuiti
Matei 25.46: .. acestia vor merge in pedeapsa vesnica.
Matei 25.41: Duceti-va de la Mine blestematilor in focul cel vesnic, care a fost pregatit diavolului si ingerilor lui.
Apocalipsa 14.10,11: .. va bea ... din vinul maniei lui Dumnezeu ... si va fi chinuit in foc si pucioasa, ... si fumul chinului lor se suie in sus in vecii vecilor.
Apocalipsa 21.8: Dar, cat despre fricosi, necredinciosi, scarbosi, ucigasi, curvari, vrajitori, inchinatori la idoli, si toti mincinosii, partea lor este iadul, care arde cu foc si pucioasa, adica moartea a doua.
Apocalipsa 20.15: Oricine n-a fost gasit scris in cartea vietii, a fost aruncat in iazul cu foc.